Compania de stat înființată în 2013 pentru implementarea proiectului energetic-mamut de construire a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești în parteneriat cu investitori din China, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, se judecă de peste 3 ani cu proprii angajați, care reclamă salarii neplătite pentru perioade care, în unele cazuri, potrivit acestora, depășesc 1 an.
Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.
Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat prin vot majoritar propunerea Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a prevederii potrivit căreia Strategia energetică națională va fi promovată prin proiect de lege de către Guvern și va fi aprobată de Parlament, ceea ce înseamnă că Legislativul va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României.
Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.
Principala noutate este includerea pe această listă a proiectului de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, care ar urma să fie parte a unui complex hidrotehnic omonim. Draftul de Strategie estimează necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 15 ani la minimum 15 miliarde de euro.
De la preluarea mandatului, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a avut întâlniri, în mediul diplomatic, cu ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, precum și cu omologul danez al acestuia, Karst Vagn Nielsen.
Există riscul ca apa caldă și căldura să fie oprite în București în interval de circa o săptămână, atât din cauza lipsei de bani de la nivelul RADET, cât și a posibilei întreruperi de către Romgaz a furnizării de gaze către ELCEN.